Administratorii în Noul Testament

În Noul Testament, cei doi termeni principali cu sensul de „administrator” sunt epitropos (apare de trei ori) şi oikonomos (de zece ori) şi se referă la responsabilităţi manageriale încredinţate de stăpân unui administrator.

În Noul Testament, se subliniază în special responsabilitatea personală (Luca 12:48) şi ce se aşteaptă de la el (1 Corinteni 4:2). În Vechiul Testament preocuparea nu este atât de mult aceea de a defini noţiunea de administrator, cât de a sublinia ideea că Dumnezeu este proprietarul. Deşi conceptul de administrare este similar în cele două Testamente, Noul îi conferă un sens mai larg decât cel de îngrijire de o avuţie.

În pilda din Luca 16:1-15,

Luca 16:1-15
1. Isus a mai spus ucenicilor Săi: „Un om bogat avea un ispravnic care a fost pârât la el că-i risipeşte averea.
2. El l-a chemat şi i-a zis: „Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poţi fi ispravnic.”
3. Ispravnicul şi-a zis: „Ce am să fac dacă îmi ia stăpânul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.
4. Ştiu ce am să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.”
5. A chemat pe fiecare din datornicii stăpânului său şi a zis celui dintâi: „Cât eşti dator stăpânului meu?”
6. „O sută de măsuri de untdelemn”, a răspuns el. Şi i-a zis: „Ia-ţi zapisul şi şezi degrabă de scrie cincizeci.”
7. Apoi a zis altuia: „Dar tu cât eşti dator?” „O sută de măsuri de grâu”, a răspuns el. Şi i-a zis: „Ia-ţi zapisul şi scrie optzeci.”
8. Stăpânul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase înţelept. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.
9. Şi Eu vă zic: faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca atunci când veţi muri, să vă primească în corturile veşnice.
10. Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.
11. Deci, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?
12. Şi, dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
13. Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul, şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.”
14. Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea şi îşi băteau joc de El.
15. Isus le-a zis: „Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este înălţat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.

Isus extinde definiţia administratorului. Lecţia pe care o dă nu este doar despre un administrator care reuşeşte să evite dezastrul financiar, ci şi despre (pentru) cei care vor să evite dezastrul spiritual printr-o exercitare înţeleaptă a credinţei. Administratorul înţelept se va pregăti şi pentru viaţa viitoare, nu numai pentru viaţa de aici (Matei 25:21).

2. Ce ne spun textele următoare despre administratorii lui Dumnezeu şi despre activitatea lor?

1 Corinteni 4:1,2
1. Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Hristos şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu.
2. Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui.

Tit 1:7
Căci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpăţânat, nici mânios, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de câştig mârşav;

1 Petru 4:10
Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit.

În Luca 12:35-48,

Luca 12:35-48
35. Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.
36. Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă.
37. Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă şi se va apropia să le slujească.
38. Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind!
39. Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa.
40. Şi voi, dar, fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.”
41. „Doamne”, I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?”
42. Şi Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios şi înţelept pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?
43. Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!
44. Adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuţia sa.
45. Dar dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu zăboveşte să vină”; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,
46. stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul în care nu ştie şi-l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.
47. Robul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şi nu s-a pregătit deloc şi n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.
48. Dar cine n-a ştiut-o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

şi Isus întrebuinţează termenul „ispravnic” în sens figurat. El vorbeşte despre ispravnicul înţelept care este pregătit pentru revenirea Fiului omului şi despre ispravnicul necredincios care îşi abandonează sarcinile considerând că stăpânul lui întârzie să se întoarcă. Ispravnicul necredincios se transformă într-un tiran şi abuzează de cei din jurul lui. Nu mai este un model de fapte bune şi nici un bun gestionar al harului.

Când Îl primim pe Hristos, devenim administratorii Lui, devenim gestionarii resurselor Sale şi, mai înainte de orice, gestionarii realităţilor spirituale ale vieţii creştine, în vederea pregătirii noastre pentru cer.

Citeşte Luca 12:45,46. De ce ar putea fi o avertizare potrivită și pentru noi?

Luca 12:45,46
45. Dar dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu zăboveşte să vină”; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,
46. stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul în care nu ştie şi-l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

Powered by WPeMatico