REVENIREA DOMNULUI HRISTOS

Poezii

REVENIREA DOMNULUI HRISTOS
de Oana Tamazlicariu

Nimeni nu știe când, nici data n-o cunoaște
Când Domnul cu putere, cu îngeri a Sa oaste
Va reveni în slavă cu mare strălucire
La răsărit, în zare un nor mic dă de știre.

Iar glasul care-odată în sinagogi, prin piețe
Vorbea cu îndurare pe oameni să-i învețe
Va răsuna din nou, le va vibra-n ureche
Degeaba se deșteaptă, sunt răi făr de pereche.

Din închisoarea morții cei sfinți vor învia
Iar cei ce sunt în viață cu ei s-or alia
În strigăte-nălțate și-n glas de biruință
Că au învins mormântul și greaua suferință.

Un :,,nu te teme” dar, ca lui Ioan odată
Le va șopti Isus, iar spaima cea ciudată
Va dispărea-n vecie și-un gând va răsări
Ne vom întoarce-acasă pe Domnu-al preamări.

Căci cine-n astă viața păcatul a iubit
S-a agățat de el și una-au devenit
Atuncea vor pieri, căci Slava nimicește
Păcatul, împreună cu-acela ce-l nutrește.

Pentru mărețul cer ei sunt nepotriviți
Ar fi un chin teribil, nu stau cei răzvrătiți
Cu pacea, puritatea, sfințenia și slava
Ei și-ar dori să fugă, vor arde precum pleava.

O mare de mulțime ce n-o fi numărată
Fără prihană stă, acolo-nfățișată.
E rodul muncii Lui, de care-i bucuros
Înviorat în suflet va fi Domnul Hristos.

Și niciun mântuit în ceruri nu va sta
Fără să aibă stele –n coroana ce-o purta
În curțile cu slavă veți întâlni măcar
Un suflet ce-a găsit, prin voi intrarea doar.

În fiecare mână o ramură e pusă
Din palmier e luată și-o harfă e adusă
De Domnul, iar buni îngeri dau tonul la cântare
Și coardele-s atinse cu-așa îndemânare.

O muzică răsună în tonuri prea bogate
Melodioasă, dulce, din harfe minunate.
Pe porți de mărgărit în Sfânta Sa Cetate
Păși-vor toți aceia doriți de libertate.