CALEA CEA GREA

Studii Biblice Isaia 24 ianuarie 2021

CALEA CEA GREA
de Oana Tamazlicariu

Dumnezeu a dat dovezi puternice că El dorea doar bine,
Pentru copiii Săi din vremuri, dar ei s-au depărtat de Sine.
Respins-au calea dreaptă, s-au bizuit pe acei tari
Și Domnul le-a vorbit prin vuiet de ape mari.

Emanuel e semnul legat de-acea dilemă
A lui Ahaz, iar țara de-a cărui împărați ai teamă,
Va fi pustiită înainte ca Emanuel, Pruncul,
Să fie suficient de mare de a deosebi binele și răul.

După acel dar primit de la Ahaz, Tiglat asirianul
A cucerit Cisiordania, Galileea, Siria, Damascul.
Trecut-au doar doi ani de când Isaia spuse…
Și cele două țări spre nimicire-s duse.

Asirianul „prieten” s-a dovedit vrăjmaș.
Ahaz pe pielea lui simți că a fost laș.
Iar peste ani când Osea s-a predat, el a plătit tribut
Din Israel ce-a mai rămas, salvat-a ce-a putut.

Ahaz făcu doar rău, pe oameni îi împinse
Spre-acele lumi oculte, de la păgâni deprinse.
„Nu l-au pus în mormintele împăraților lui Israel”
Când a murit, poporului nu i-a mai păsat de el.

Astfel prin Isaia și prin familia lui,
Tatăl Ceresc trimis-a speranță neamului.
Avertizând pe oameni să se încreadă-n El,
Că poate să-i conducă, s-atingă bunul țel.